Sistemul cardiovascular are urmatoarele componente:
- Inima- pompă care asigură forţa necesară circulaţiei sângelui în întregul organism;
- Arterele- sistemul de distribuţie a sângelui până la nivel tisular;
- Microcirculaţia (care include capilarele) – asigură schimburile dintre sânge şi ţesuturi;
- Venele- servesc ca rezervoare şi colectează sângele pentru a-l readuce la inimă.
Aparatul cardiovascular are rolul de a aduce oxigenul și substanțele nutritive la nivelul țesuturilor și de a duce dioxidul de carbon și produșii de dezasimilație la nivelul organelor unde se realizează eliminarea acestora.
Inima organ musculo-cavitar, cu formă conică şi pereţi bine dezvoltaţi ⇒ dezvoltă presiune înaltă, prezintă 4 camere: atriul drept (AD) şi ventriculul drept (VD), atriul stâng (AS) şi ventriculul stâng (VS).
Pereţii inimii: – endocardul – peretele intern = ţesut endotelial; –miocardul – cu grosimea cea mai mare, reprezentat de muşchiul striat cardiac; – pericardul – membrana externă care înveleşte inima;
Proprietăţile inimii:
AUTOMATISMUL ( ritmicitatea ) – proprietatea mușchiului cardiac de a elabora în mod ritmic, prin mijloace proprii stimuli necesari contracțiilor. Frecvența normală a stimulilor este de circa 72 b/min.
CONDUCTIBILITATEA – proprietatea mușchiului cardiac de a conduce excitațiile produse într-o anumită porțiune a ei.
EXCITABILITATEA – proprietatea mușchiului cardiac de a răspunde atât la stimuli fiziologici naturali ce iau naștere în mușchiul cardiac, cât și al excitanților artificiali (mecanici, fizici și chimici) .
CONTRACTILITATEA – forța de contracție a mușchiului cardiac este cu atât mai mare cu cât el este mai întins , mai alungit din cauza presiunii sângelui care pătrunde cavitățile inimii.
Factorii de risc ai afecțiunilor cardiovasculare:
- Dislipidemia,
- Toleranța alterată la glucoză,
- Hipertensiunea arterială,
- Fumatul,
- Obezitatea,
- Sedentarismul,
- Boala renală cronică și diabetul zaharat sunt considerate echivalente de boli cardiovasculare ce necesită atenție suplimentară.
Diagnosticarea bolilor cardiovasculare
Prevenția bolilor cardiovasculare cuprinde evaluarea factorilor de risc cardiovascular și a efectelor acestora asupra organelor țintă (inimă, rinichi, creier) prin:
- Electrocardiogramă,
- Ecografie cardiacă,
- Test ECG de efort în prezența semnelor sau simptomelor de angină pectorală sau de insuficiență cardiacă,
- Analize de sânge pentru detecția dislipidemiei, a diabetului zaharat, a bolilor de rinichi.
Ce este recuperarea cardiacă?
Recuperarea cardiacă reprezintă ansamblul activităților necesare pentru a influența procesul evolutiv al bolii și pentru a asigura bolnavilor cea mai bună condiție posibilă fizică, mentală și socială, încât ei să poată, prin propriile eforturi, să-și mențină sau să-și reia un loc cât mai normal posibil în societate.
Este contraindicată recuperarea cardiacă în următoarele situații:
- insuficiență cardiacă decompensată (sindrom congestiv prezent),
- angină instabilă,
- aritmii ventriculare severe,
- embolie pulmonară sau tromboză venoasă profundă recente,
- stenoză aortică severă,
- stenoză mitrală severă,
- cardiomiopatii obstructive,
- dizabilități motorii care nu permit sau interzic practicarea efortului fizic.
Se recomandă ca recuperarea cardiacă să se înceapă cât mai precoce, imediat după rezolvarea evenimentului cardiovascular dacă pacientul este asimptomatic și nu există complicații.
Kinetoterapie are o contribuție importantă în stadiile precoce din recuperarea cardiovasculară, mai ales în cazul pacienților operați, deoarece ajută pacientul să efectueze exerciții ușoare din decubit dorsal, din șezut la marginea patului sau exerciții de respirație, încă din secția de terapie intensivă.
Fazele procesului de recuperare cardiovasculară
Faza 1 – Faza intraspitalicească
Faza 1 are ca scop asigurarea capacității de auto-îngrijire și a independenței de deplasare. Începe la 24 ore de la evenimentul acut dacă pacientul este asimptomatic, sub supraveghere medicală, cu monitorizarea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale. Frecvența cardiacă (FC) de repaus nu trebuie să depășească 90 bătăi/min, iar în cursul mobilizării nu trebuie să crească peste 10-20 bătăi/minut față de FC de repaus, tensiunea arterială sistolică (TAs) de repaus să fie > 90mmHg.
Faza 2 – Recuperarea propriu-zisă
Scopul celei de-a doua faze este să redea pacientului maximul din capacitatea fizică compatibilă cu starea funcțională a cordului. Durata de 6-12 saptamâni, în care pacientul urmează un program regulat de exerciții fizice sub supraveghere medicală, alături de terapie medicamentoasă, consiliere psihologică și o dietă personalizată.
Faza 3 – Menținere
Faza 3 reprezintă menținerea stilului de viață sănătos, care include controlul factorilor de risc cardiovascular și menținerea activității fizice regulate.
În concluzie, componentele cheie în recuperarea cardiacă sunt:
- evaluarea pacientului,
- consiliere despre activitatea fizică și programul de antrenament,
- consiliere nutrițională,
- controlul factorilor de risc cardiovascular,
- educația pacientului cu privire la boala sa,
- suportul psihosocial,
- consiliere cu privire la reluarea activităților anterioare și întoarcerea la locul de muncă.
Beneficiile recuperării cardiovasculare sunt multiple. Recuperarea cardiovasculară reduce șansele de a face un nou eveniment cardiovascular, crește durata de viață, crește capacitatea de efort fizic și crește mobilitatea.
De asemenea, prin recuperare cardiovasculară se pot controla simptome precum:
- durerile toracice,
- respirația dificilă,
- scăderea în greutate,
- scăderea colesterolului și a trigliceridelor,
- ameliorarea sensibilității la insulină,
- scăderea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace de repaus ajutând astfel la o mai bună oxigenare a miocardului,
- stoparea procesului de ateroscleroză sau chiar inversarea acestuia,
- reducerea efectelor fizice și emoționale provocate de afecțiunile cardiovasculare,
- creșterea încrederii în sine,
- îmbunătățirea calității vieții.
Cum se desfășoară un program de kinetotetapie?
La centrul WorkTape Medical sunt realizate programe de recuperare cardiovasculară, destinate paciențiilor cu diverse afecțiuni cardiovasculare indiferent de vârsta acestora.
O importanță esențială în atingerea scopurilor programului de recuperare o are menținerea unei cadențe de minim 3 ședințe pe săptămână, intervalele prea mari între ședințe sau desfășurarea acestora în mod neregulat reducând considerabil efectele benefice care se urmăresc.
Programul conține o ședință de evaluare inițială, ședințe de recuperare propriu-zisă de minim 60 minute și o ședință de evaluare finală. Programul de activitate fizică este adaptat nevoilor fiecărui pacient, personalizat, sub monitorizarea continuă a tensiunii arteriale, a pulsului și a saturației. Eventual, se pot adăuga ședințe de masaj terapeutic.
Autor: Fizioterapeut Anamaria Curelariu.
Bibliografie:
- Sursa: https://www.referatele.com/referate/noi/biologie/anatomia-aparatului-cardiovascular561.php
- Sursa: http://fiziologie.umft.ro/ro/CV1.PDF
- Sursa: https://www.creeaza.com/referate/biologie/ANATOMIA-SI-FIZIOLOGIA-APARATU711.php
- Sursa: https://artrosport.ro/2020/01/09/bolile-cardiovasculare/
- Sursa: https://artrosport.ro/2020/02/18/recuperarea-cardiaca/